Protestele de amploare desfășurate sâmbătă în Franța au degenerat în unele zone în cele mai grave episoade de violență din ultimele decenii. Manifestațiile, organizate în zeci de orașe pentru a protesta împotriva creșterii costului vieții și a degradării serviciilor publice, au fost marcate de confruntări dure între grupuri de manifestanți și forțele de ordine. În urma acestor evenimente violente, autoritățile au raportat aproximativ 1.200 de persoane arestate în întreaga țară.
În timp ce sute de mii de oameni au participat la marșuri pașnice, grupuri marginale de violenți au atacat clădiri publice și magazine. La Limoges, primăria a fost cuprinsă de flăcări, iar la Marsilia, manifestanți îmbrăcați în negru au vandalizat primăria cu graffiti anarhiste. La Lyon, biroul de turism al orașului a fost incendiat, în timp ce în Paris, poliția a folosit grenade lacrimogene pentru a dispersa mulțimile care au încercat să intre în magazine precum Galeries Lafayette sau Lacoste.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a declarat că guvernul nu va fi intimidat de aceste acțiuni, atribuind tulburările „extremei stângă” și infractorilor. Aceste evenimente au loc la doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, iar Lecornu a subliniat că nicio agendă politică nu va fi impusă prin violență. În același timp, președintele Emmanuel Macron a promis că persoanele implicate în atacuri vor fi urmărite penal și pedepsite pentru subminarea instituțiilor statului.
Numărul participanților la manifestații a fost subiectul unor estimări divergente între autorități și sindicate. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că aproximativ 550.000 de persoane au protestat, însă sindicatul CGT estimează că numărul total de protestatari a ajuns la 800.000 de persoane. Pe lângă impactul social, incidentele au avut un cost uman ridicat pentru forțele de ordine, peste 150 de polițiști fiind raportați ca fiind răniți în timpul confruntărilor de sâmbătă.
Tensiunile sociale din Franța au început luna trecută în liceele din suburbiile nordice ale Parisului, unde nemulțumirea pentru lipsa profesorilor s-a extins la probleme economice generale. Manifestanții care poartă veste reflectorizante au evocat mișcarea Vestelor Galbene, încercând să atragă atenția asupra inegalităților și a nivelului de trai. Această mișcare a marcat anterior mandatul lui Macron, evidențiind o fragmentare politică profundă în țară.
Fenomenul de protest împotriva creșterii costurilor de viață a afectat și alte state europene în aceeași zi. În Portugalia, zeci de mii de oameni au manifestat în Lisabona din cauza prețurilor la locuințe, care s-au dublat din 2017. În Belgia, studenții au protestat la Bruxelles împotriva costurilor educației, iar în Italia, marșurile din Milano și Bologna au dus la intervenții cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea mulțimilor.
