Publicația de investigație Novaya Gazeta a anunțat în cursul zile de luni închiderea sediului său din Moscova. Decizia vine în urma unei campanii de presiuni exercitate de statul rus, care a dus la imposibilitatea continuării activității jurnalistice în condiții normale. Organizația a menționat că nu mai poate opera în contextul restricțiilor impuse de autoritățile din Rusia, marcând astfel sfârșitul unei ere pentru jurnalismul de investigație din țară.
Autoritățile ruse au aplicat asupra publicației eticheta de „agent străin”, un termen care provine din perioada sovietică și care a fost reintrodus de administrația președintelui Vladimir Putin. Pe lângă această sancțiune juridică, ziarul a fost obligat să elibereze sediul său din Moscova. Aceste măsuri au lovit direct în capacitatea de funcționare a redacției, care încercase deja o tranziție către formatul online imediat după începerea invaziei în Ucraina.
Presiunea financiară a fost un alt factor determinant în decizia de închidere, deoarece băncilor rusești li s-a interzis procesarea donațiilor venite de la cititori și susținători. Novaya Gazeta depindea în mod crucial de aceste fonduri pentru menținerea activității, având în vedere că modelul său de business se baza pe sprijinul publicului după trecerea la publicarea exclusiv digitală. Această blocare a fluxurilor de venituri a făcut imposibilă sustenabilitatea economică a proiectului jurnalistic.
Istoria publicației este marcată de un risc extrem pentru membrii săi, fiind raportate șase omucideri ale jurnaliștilor în timpul actualului regim politic. Printre victimele menționate se numără Anna Politkovskaia, cunoscută pentru relatările despre războiul din Cecenia, precum și Igor Domnikov, Iuri Șcekochihin, Stas Markelov, Anastasia Baburova și Natalia Estemirova. De asemenea, editorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a fost victima unui atac cu vopsea conținând acid.
În ultimii ani, Novaya Gazeta a fost o sursă critică de informații, în special prin reportajele sale despre invazia rusă în Ucraina. Publicația, cofondată de Mihail Gorbaciov, a reprezentat constant o piatră de încercare pentru Kremlin. Jurnaliștii săi au raportat constant despre persecuțiile la care au fost supuși, într-un climat în care autoritățile au introdus reguli noi de cenzură în timpul războiului.
Aceste restricții severe apar într-un context în care autoritățile ruse au implementat reglementări stricte de cenzură în timpul conflictului militar de pe teritoriul Ucrainei. Măsurile de control informațional au fost intensificate pentru a limita accesul la perspective critice față de acțiunile statului. Această evoluție a transformat mediul media din Rusia într-un spațiu cu restricții legale și fizice aproape totale pentru orice voce independentă.
