Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a avertizat că România se confruntă cu un risc major de a pierde o parte semnificativă din noile fonduri europene. Discuțiile privind noul Fond European pentru Competitivitate au intrat într-o etapă crucială la Bruxelles, vizând finanțarea industriilor strategice și a tehnologiilor avansate. Dacă nu se vor implementa măsuri de echilibrare, statele și regiunile deja dezvoltate ar putea capta cea mai mare parte a resurselor financiare disponibile.
Problema centrală vizează modul de alocare a banilor, care nu va mai urma sistemul de cote naționale prestabilite. Fondul, care ar putea beneficia de sute de miliarde de euro în perioada 2028-2034, va fi distribuit prin competiție directă între proiectele depuse de companii, universități și organizații. Dan Motreanu, membru al Grupului PPE și al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), subliniază că finanțarea va depinde de calitatea proiectelor și de capacitatea de inovare, fără garanții de alocare națională.
Eurodeputatul susține că acest mecanism poate accentua decalajele economice și tehnologice existente între statele membre. Întreprinderile din regiunile dezvoltate, care dispun deja de infrastructură performantă, capital și ecosisteme de cercetare puternice, au un avantaj competitiv major. Dan Motreanu a declarat că scopul fondului trebuie să fie creșterea competitivității întregii Uniuni Europene, nu consolidarea avantajelor pe care anumite state le dețin deja în prezent.
Pentru a contracara aceste riscuri, Dan Motreanu a intervenit în cadrul procedurilor parlamentare prin depunerea de amendamente în comisii. El a susținut, în dezbaterile de la Parlamentul European, necesitatea unui acces geografic mai echilibrat la aceste resurse financiare. Obiectivul este ca România și alte state aflate în proces de recuperare a decalajelor economice să poată participa efectiv la competiția europeană, integrându-se în lanțurile industriale și tehnologice ale Uniunii.
În documentul său, europarlamentarul a solicitat măsuri pentru a preveni concentrarea fondurilor în jurul marilor companii multinaționale. El a ridicat problema accesului IMM-urilor și a sprijnirii dezvoltării industriale în regiunile mai puțin dezvoltate. În urma întrebărilor adresate Comisiei Europene, vicepreședintele executiv al Comisiei, Stéphane Séjourné, a menționat existența unor instrumente financiare și servicii de sprijin destinate facilitării accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Negocierile privind acest fond și viitorul buget multianual al Uniunii Europene sunt încă active. Anul 2027 este considerat perioada decisivă pentru adoptarea programelor care vor intra în vigoare începând cu anul 2028. Pentru România, miza nu constă doar în posibilitatea formală de a depune proiecte, ci în accesul real la marile proiecte industriale și tehnologice europene, implicând companii, universități și centre de cercetare.
